Merg la doctor, cu o opinie formată despre diversificare (vezi și ”Trei întrebări și jumătate legate de diversificare”) și îi cer părerea. El se uită la Sonia pe toate părțile, își răsfoiește notițele lui și conchide: “Puteți începe cu un amestec de fructe. Nu pare un copil alergic și cred că va tolera foarte bine tot ce îi veți da. Începeți cu un amestec de fructe.”
A luat o hârtie, mi-a scris rețeta, a ștampilat-o și a notat data la care să îi dau bebelușului prima masă.
Am încredere în medicul pediatru, este un bărbat la cam 65 de ani și îmi place să mă gândesc ca unii dintre copiii pe care el i-a tratat au acum vârsta mea. Experiența lui îmi dă siguranță.
Studiez rețeta cu atenție și mă pregătesc temeinic pentru prima zi de hrană solidă. Cumpăr o farfurioară colorată și lingurițe de silicon (ca să nu îi rănească gingiile), aleg fructele coapte din gama bio.
Invidiez mămicile care pot merge la piețele din România și cumpăra fructe de sezon, proaspăt culese și care au mirosul și aroma pe care o știu din copilărie.
Din păcate în spațiul în care locuiesc chiar și gama bio din supermarketuri poate fi pusă ușor la îndoială pentru că fructele și legumele au perfecțiunea estetică, nu găsești picior de vierme prin ele, de miros și aromă, ce să mai zic!
Ca orice părinte din era digitală doresc să imortalizez momentul. Pregătesc aparatul, aranjez spațiul unde îi voi da prima linguriță, un întreg ceremonial. Citisem pe internet despre experiențele altor mămici și tătici care povesteau că totul poate fi un fiasco la nivel de reacție. Poți imortaliza un piciulică supărat pe prima linguriță.
Eram pregătită pentru asta!
Cu un festivism demn de importanța momentului prepar amestecul de fructe, plasez bebelușul în scăunelul de la căruț, pornim aparatul și Sonia primește prima linguriță. Toată familia așteaptă cu sufletul la gură reacția.
Ei bine, Sonia își schimonosește expresia feței în ceea ce demonstrează un dezgust total. Nu insist, totul se administrează progresiv în materie de diversificare, inclusiv cantitățile.
Sonia a mâncat 4 lingurițe a doua zi, 8 lingurițe în a treia zi, 11 lingurițe în a patra zi și ulterior un castronel întreg. Îi plăceau fructele, aproape în fiecare zi îi dădeam un fruct nou, iar Sonia era încântată.
După două săptămâni trecem și la legume.
Spre uimirea mea, Sonia a mâncat fără probleme și legumele. Brocoli, păstârnac, păstăi, cartofi, spanac – toate erau acceptate cu plăcere. După alte doua săptămâni am introdus o jumătate de gălbenuș de ou și apoi câte un pic de carne (pui, vită sau pește alb).
Ei bine, cum lucrurile nu sunt întotdeauna simple și cum nu ne-am confruntat cu alergii, a trebuit să avem o problemă, iar despre asta voi povesti în episodul următor.
***
Vă mulțumesc pentru vizita pe blogul Etrangère Mère. Dacă v-a plăcut acest articol vă invit să dați un like mai jos. Dacă doriți să urmăriți postările mele, introduceți adresa dumneavoastră de mail aici, cu mențiunea „abonare” la comentariu.
Cu drag,
Ana Lodroman
Etrangère Mère 